Prin ochii tăi, iubitule..

Îți simțeam palmele cum îmi străpungeau şira spinării. Degetele tale se jucau zglobii printre coastele mele, mângâindu-mi lin fiecare bătaie a inimii. Părul tău auriu, cârlionțat, cum se prelingea pe umărul tău drept. Am vrut un sărut, dar am ezitat să-ți distrug zâmbetul ceresc de pe buzele tale roşcate. Un adevărat calvar să te privesc în rochia ta albă, iubito. M-ai sorbit într-o clipită, m-ai pitit într-o lacrimă de fericire, iar trupul meu s-a scurs printre picioarele tale, ca timpul. M-ai ucis cu un zâmbet. Am trecut în neființă şi-am înviat, la răsărit, printr-un sărut la malul mării, sub un covor albastru, cu nori albi, imaculați, alături de un înger..

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s